Alex Alemany si realismul magic

Plimbandu-ma printre picturile lui Alex Alemany intr-o galerie de arta valenciana, m-a cutremurat gandul ca aceste personaje ar fi vi, ca si-ar trai vietile fantastice in liniste, plamadind din culoare, pensula si vopsea spirala unei vieti din care noi, muritorii de rand, nu vom afla mai mult decat o frantura. Personajele lui Alex Alemany traiesc; respira prin panza cernita de culoare si plang limitarea noastra, nu a lor. Noi suntem cei prinsi intre patru pereti, noi traim vieti sarbede in 2D, nu ele. E atata magie, atata lumina in panzele lui Alex... Macar o raza de ar ajunge pana la noi...

Alex Alemany s-a nascut in 1943 in Gandia (Comunitatea Valenciana), a studia in Valencia, Paris si Londra iar opera lui e veriga lipsa dintre poezie si pictura.

13 comments:

pescarusul argintiu 28 ianuarie 2009, 17:40  

Am calatorit prin expozitia ta virtuala in varfurile gandurilor, sa nu tulbur figurile blande ce apar zugravite atat de suav si initial am vrut sa-ti destainui ca am deja o pictura preferata ;)
Parcurgand insa tot lantul artistic, am realizat ca e cam dificila alegerea si ca de fapt am 2 sau 3 preferate...
Te incumeti sa ghicesti care sunt? :)
Si sa nu uit: multumesc pentru aceasta postare atat de sensibila, nici nu mai conteaza ca afara ploua atat de incrancenat!

Laura 28 ianuarie 2009, 18:05  

Cele doua cu Venetia si cea cu vioara lui Vivaldi? :))) E intr-adevar cam greu sa alegi o pictura preferata. Mai erau in expozitie doua sau trei care mi-au placut mult dar nu le-am gasit si virtual iar la galerie bine-nteles ca nu m-a lasat sa le fac poza. Am fost la expozitia asta acum vreo 2 saptamani, dar nu am reusti sa scriu postul pana acum. La noi e soare si caldut. Iti trimit si tie o raza din sofaua mea confortabila :)

Elisa 28 ianuarie 2009, 18:48  

Frumos,foarte frumos :)

Mariana 28 ianuarie 2009, 23:32  

Perfecţiunea şi marea artă o are Dumnezeu!...şi de aici în colo muza pentru arta pământenilor, care, neapărat, trebuie să înalţe...

PS. Laura, îţi fac o învitaţie ţie şi cititorilor blogului tău, să participaţi la o creţie interactivă pe blogul nostru intitulată ,,Povestea unui îngeraş" :)
Vă aşteptăm cu drag!

paul 28 ianuarie 2009, 23:38  

Cata frumusete redata atat de natural si de firesc incat ti se pare ca traiesti,alaturi de personaje,in acea lume. Frumusetea lor...este poezia fireasca a vietii!

pescarusul argintiu 29 ianuarie 2009, 15:11  

Laura, ma bucur ca la voi acolo e soare si temperaturile rezonabile.
Am primit raza de la tine, iti multumesc! :)
Ma gandesc serios s-o izolez intr-un bol de cristal sa nu fuga, ca nu sunt sanse sa fie senin prea curand pe aici...
Te-ai apropiat de preferintele mele, nu chiar suprapunere, dar esti pe drumul bun ;)
Calde imbratisari!

Laura 29 ianuarie 2009, 21:45  

Pescarusule, no spune no tu care-ti place, ca sa ma pot hodini si io la noapte... :)))

pescarusul argintiu 30 ianuarie 2009, 12:12  

:) Laura, ma gandesc ca un pic de suspans nu strica, dar uite, recunosc ca pictura cu vioara este una dintre preferatele mele.
Tu lasa-ti somnul sa te invaluie si nu te mai framanta, neuronii merita odihniti si pregatiti de noi provocari ;)
Alex Alemany m-a facut din nou sa uit ca afara ploua neintrerupt de doua zile...

Laura 30 ianuarie 2009, 14:30  

Elisa, Mariana si Paul, intr-adevar picturile lui Alex sunt atat de naturale, atat de migalos asternute pe panza incat iti da senzatia ca te uiti la personaje print-un geam si ca ele sunt vi in lumea lor.

Pescarusule oare iti place cea cu catedrala? Oare cea cu marea? Oare antepenultima care e tabloul uneia dintre falleras din Valencia de anii trecuti?

Deona 31 ianuarie 2009, 11:04  

Foarte frumoasa expozitia ta virtuala, cel mai mult imi place pictura a 15-a, cea in care femeia isi trage valurile din mare asemeni unui vesmant, superba ideea!
O zi faina!

Laura 31 ianuarie 2009, 13:06  

Deona, da, si mie mi-a placut mult ideea. E un tablou imens. L-am vazut in cadrul expozitiei. Efectiv am ramas gura-casca in fata unei imaginatii atat de bogate. Oare de ce nu putem sa fim cu totii asa de creativi?

Deona 3 februarie 2009, 18:32  

In afara de har, mai avem nevoie si de un exces de sensibilitate, cred...

laurentziu 29 mai 2010, 10:51  

Superbe picturile
suprarealiste,
cu ochii deschisi catre fantastic

Trimiteți un comentariu

Blog Widget by LinkWithin
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Persoane interesate

  © Blogger template AutumnFall by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP