Pe malul marii...

Ziua de Paste... Ne-am plimbat pe malul marii, am ascultat valurile, ne-am strambat la soare incercand sa-i zambim... Si m-am gandit la ce mare dreptate avea Cristal: valurile cand mor se transforma intr-adevar in muzica. Am cautat pescarusul nerabdator dar nu l-am gasit. Am vazut totusi cativa pescarusi care planau lenesi pe deasupra marii dar ei nu aveau intrebari pentru oameni. Cel putin, nu astazi! Si am mai vazut vrabiute in palmieri si randunele si fetite in rochide de duminica mancand inghetata si flori si un cutu care se certa cu valurile. Dar cel mai mult m-a impresionat un nenea care impartea cu cutu lui mare si latos un bolovan pe malul marii... om si caine priveau marea in liniste si (se) intelegeau. Poate vorbeau cu valurile sau poate cu pestii... si aici mi-am amintit de un film de Emir Kusturica, "Arizona Dreams"... "The fish doesn´t think, because the fish knows everything..."

Ziua voastra de Paste cum a fost?

In continuare cateva imagini pe de aici (faceti click pentru a le mari).






Se spune ca de Paste cerurile se deschid...
Un moment de reculegere pentru cei care nu mai sunt printre noi...

28 comments:

manole,  28 aprilie 2008, 09:34  

Ingere, nu mai sunt printre noi, dar sunt cu noi. In inimile noastre!

Laura 28 aprilie 2008, 09:41  

Adevarat Manole. Ne amintim de ei mereu. Dar acum ne sunt parca si mai aproape...

Elisa,  28 aprilie 2008, 10:45  

Da Lauta,astazi ,la noi in Banatul meu natal,este ziua mortilor,se merge la morminte cu lumanari si pomana.Dumnezeu sa le lumineze si lor sufletele ,asezandu-le pe trepte mai inalte de spiritualitate.

Laura 28 aprilie 2008, 10:57  

Da Elisa, si in Arad azi se merge la cimitir cu oua rosii si cozonac de pomana...

Elisa,  28 aprilie 2008, 12:40  

Scuza-ma pentru greseala de tastare.Te rog... :(

Laura 28 aprilie 2008, 13:44  

Elisa, nu trebuie sa te scuzi... Toti gresim :) De ai vedea cum mi se incurca mie degetele pe taste... si ce iasa si cum tre sa recitesc de cate 3 ori inainte de a trimite ceva si apoi mai recitesc si vad ca tot mi-a mai scapat ceva... :)

omu' 28 aprilie 2008, 14:19  

Cum am petrecut Pastele? Cu ai mei asezati in jurul mesei pascale, ne-am ales fiecare cate un ou vopsit si le-am ciocnit intre noi, pana a ramas unul suparat ca oul lui nu i s-a spart.De nu era fiert si vopsit, poate un pui ar fi devenit.
Cu mielul este alta poveste,una zice ca nu manaca de mila, alul ca nu-l digera bine, in aceasta situatie a trebuit sa manac cu o pofta retinuta.
Dupa masa pentru o buna digestie am iesit la plimbare prin parcul Titulescu de la poalele Tampei, pana la tarmul marii e tare departe.
Sa te bucuri de ce ti-e dat, ca atunci te simti un pic fericit.

cristal 28 aprilie 2008, 16:53  

Laura tot ce traiesti tu, e o minunata poveste. Tot al 2-lea cuvant al tau e legat de o minune!
Te-ai gandit la ce vorbea acel batran cu cainele si marea?
Vacanta placuta in continuare! Si spune-i mării...de fapt stii tu ce sa-i soptesti! :))

cristal1 28 aprilie 2008, 17:04  

Laura cred ca-mi "fura" spiridusii mesajele si le duc in tara povestilor. Daca nu le primesti (am trimis deja 2 in "gol" ) vei simti oricum gandul meu. :))

Ioan Usca 28 aprilie 2008, 17:17  

Pescăruşul ăla devine obsedant! Valurile nu mor, este, pur şi simplu, o chestiune de fizică, dar nu mai reţin ecuaţia. Cred că Huygens s-a ocupat de treaba asta. Auzi, muzică!...

sfinx667 28 aprilie 2008, 17:46  

Hristos a Inviat !
eu zic ca " s-au mutat in stele ", ca sunt prezenti in fiecare gand, cuvant, lacrima si zambet ale noastre..
Elisa, ia uite ce am descoperit eu..si tu esti din Banat...:)
am fost la servici in fiecare zi, inclusiv azi...am fost insa intre copii si tineri, si am simtit sarbatoarea, mai putin familia, ne-am facut urari telefonic si da, am plans cand Zoran, la cei 7 anisori ai lui mi-a urat " Hristos a Inviat , mami !... si mie dor de tine tare, tare.."...
respecte,
Sibilla

isabellelorelai 28 aprilie 2008, 17:51  

A fost o zi obişnuită. De mult timp încerc să fac pentru ai mei sărbătoare în fiecare zi. Că nu se ştie niciodată... Pozele tale frumoase mi-au amintit de mări şi oceane.
Eu sunt una căreia îi este milă de miel. Cum zice Omu'. Dar nu am nimic împotriva celor care mănâncă. Aşa este tradiţia. Pe timpul ăla mai vechi, să zicem anii '88, am fost rugată să duc pe cineva cu maşina într-o localitate de lângă Bucureşti, unde se tăiau miei. Persoana şi-a ales un miel. În acel moment mieluţul a început să plângă ca un copil. Cam asta este imaginea din mintea mea. Un plâns. Paşte - Plâns.

Laura 28 aprilie 2008, 18:33  

Omu´,
Ma bucur de tot, de la cel mai mic detaliu pana la cel mai mare si incerc sa trec cu vederea ceea ce nu mi-e dat si as vrea sa am, ca tristetea nu a ajutat niciodata pe nimeni :)

Cristal,
Spiridusii au furat mesajele si mi le-au adus mie, dar sunt curiosi ca niste copii si au vrut sa le citeasca ei primii. Te rog, nu te supara pe ei... :)

Vania,
Te ti tu rational, dar stiu ca esti rau de sensibilitate pe interior. Ok, considera ca nu am zis asta :)

Sibilla,
Si eu am fost azi la servici. Stiu ca Zoran intelege, stiu ca e greu si totusi... numai sa nu-i pierzi copilaria... Imbratisari si zambete! :)

Isabelle,
La noi in casa nu se mananca miel. Sotului nu-i place iar mie mi-e mila. Respect traditia dar nu o respect (intelegi tu!). Am vazut zilele astea filmul "PS: I love you!" si... nu se stie niciodata... E un film care trebuie vazut. Te face sa spui mai des "Te iubesc!" :)

Elisa,  28 aprilie 2008, 18:38  

Da Sibbilla...si Laura cred ca se trage de la Arad,hehe...de cate ori m-am dus acasa cu rapidu de Bucuresti-Arad si pana la trenu spre acasa trageam o tura prin centrul Aradului.Tu Sibilla ziceai de Resita,nu?Pai scumpa mea,de acolo este cea mai buna si vesnica prietena a mea,iar Dognecea nu mai este o necunoscuta pentru mine...mai ales lacul cu nuferi.He,he...ale tineretii vacante... :P

Laura 28 aprilie 2008, 20:29  

Elisa,
Sunt din Arad, sunt din Arad! :) Nu stiu daca ai mai fost recent prin Arad... uite aici ceva mai nou si frumos: http://www.trilulilu.ro/Andrianz/f5719a240b0cff :)

Elisa,  28 aprilie 2008, 21:47  

Laura,superb!Asa am si eu de suflet Opera din Timisoara.O sa am ,mai incolo,un articol despre ce-am invatat eu in studentie si acolo o sa postez Opera din Timisoara. :)
Ai vazut cum ne-a adunat Dumnezeu?De Comlosul-Mare ai auzit?E inainte de Teremia,de care trebuie sa stii...
OOO...cat ma bucur!

Anonim,  28 aprilie 2008, 22:51  

Cred ca mama care a plecat dupa ingeri imediat ce m-a nascut dar si cea care m-a crescut si care a plecat acum 8 ani vor fi deja acasa cu Cel ce are in grija toti ingerii...nu stiu exact cum este dar stiu ca intr-o zi ne vom vedea in vesnicii datorita indurarii lui Dumnezeu si a credintei noastre ca EL Isus a inviat!Lorelei

Laura 29 aprilie 2008, 00:41  

Elisa,
am cautat pe harta :) (Cunostintele mele se intindeau pana la Sannicolau Mare :) ). Si eu ma bucur mult, sa sti! :) Acuma ca zici de Opera din Timisoara... eu iubesc orasul asta... Si de la Opera am amintiri, oho! :)
Noapte buna si vise placute! :)

Lorelei,
Sa nu te indoiesti de asta. Ingerii au grija de noi si unii de altii. Au grija sa nu ne ratacim pe carare si sa ajungem la destinatie :) Ne vom revedea cu siguranta :) Te pup!

sfinx667 29 aprilie 2008, 02:54  

noapte buna sufletelor dragi mie si vise senine :)
ma bucur a va fi cunoscut si am deja idei :)
pretuire,
Sibilla

angel 29 aprilie 2008, 07:58  

Draga mea draga, unde ai putut sta tu pe malul marii sa admiri soarele si pescarusii ca a plouat de a rupt (sau te referi la alta mare si la alt tarm?)...Oricum, frumos postul tau.:)
eu am mers la parinti, la dragii mei parinti care ne asteptau, ca in fiecare an, cu masa incarcata de bunatati.

Laura 29 aprilie 2008, 09:15  

Sibilla,
Idei si vise! :)

Angel,
Ma refer la alta mare, da... Eu stau acuma in Spania. Sunt din Arad, dar stau pe meleaguri mai indepartate... :)

angel 29 aprilie 2008, 11:01  

am inteles. pe aici a plouat iar marea a fost mai neagra ca de obicei. poate fiindca nu a putut bucura prea multe suflete din cauza vremii.:) trimite o raza de soare si aici, cine stie ce putere poate avea.

james crissilv 29 aprilie 2008, 11:10  

am stat acasa in mijlocul familiei si ne-am jucat, am dansat, am daruit si am primit caldura.
a fost un Paste luminos, frumos, linistit si cald.
o zi minunata iti doresc

Laura 29 aprilie 2008, 11:39  

Angel,
eu tot incerc sa va trimit raze de soare, dar o fi soarele mai timid. Da las´ ca prinde el curaj si o sa aveti o vara frumoasa si pana atunci sa speram un 1 mai insorit! :)

James,
Ce bine suna... Ce bine e cand te poti juca si esti inconjurat de dragoste si caldura... O zi frumoasa! :)

Oana 29 aprilie 2008, 11:46  

Zilele mele sunt toate cam la fel, dar la mare ma gandeam si eu zilele astea. De obicei, nu ma mai gandesc la cei care nu sunt. Nu mai am puterea de a-mi aminti si de ei. Nu mai pot.

Laura 29 aprilie 2008, 12:01  

Lasa Oana, sa fii tu sanatoasa si sa-ti gasesti puterea sa fii fericita si... neaparat sa mergi la mare si cat mai repede, ca plange deja pana si marea dupa tine. O zi deosebit de furmoasa! :)

Jamilla 29 aprilie 2008, 13:29  

Ziua mea de Paste...alaturi de cei mai dragi sufletului meu! aaaa, si spre seara, cu partidele de rummy la purtator... ! ;-)))

Laura 29 aprilie 2008, 15:03  

Jamilla,
Bine ai venit! E bine cand ai persoane dragi in jurul tau. Parca totul e mai usor. Ma bucur ca ni te-ai alaturat si te mai asteptam :)

Trimiteți un comentariu

Blog Widget by LinkWithin
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Persoane interesate

  © Blogger template AutumnFall by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP