Cenusareasa

Cenusareasa de Valentine PrinsepA fost odata ca niciodata in secolul I i.Ch. o fata de origine greco-egipteana pe nume Rhodopis (aka Cenusareasa) care era pusa sa-si spale hainele pe malurile raului Ormoc de catre alti servitori ca si ea plecati la o petrecere a faraonului Amasis. Cum statea ea asa la marginea raului si spala haine, un vultur vine si ii fura sandala roza aruncand-o la picioarele faraonului in orasul Memphis. Faraonul se hotaraste sa ceara tuturor femeilor regatului sa incerce sandala. Rhodopis este singura careia sandala i se potriveste, faraonul se indragosteste de ea, se casatoresc si istoricul grec Strabon scrie povestea lor, poveste care in zilele noastre a devenit povestea Cenusaresei.

In secolul al doilea, Aelian (aka Cenusareasa) traieste o poveste asemanatoare, o poveste veche care se repeta si care e posibil ca isi avea originile in secolul sase i.Ch. cand o curtezana traca cu acelasi nume traieste o poveste similara pe care povestitorul Aesop o scrie pentru posteritate. Aceste trei fete au fost primele Cenusarese.

In jurul anului 860 o fata frumoasa si harnica pe nume Ye Xian (aka Cenusareasa) se imprieteneste cu un peste care e omorat de catre mama ei vitrega. Ye Xian aduna oasele, care au puteri magice iar acestea o ajuta sa se imbrace frumos pentru fetival. YeXian isi pierde pantoful cand grabita se indrepta spre iesire dar regele o gaseste si se indragosteste de ea.

Anne de Fernandez (aka Cenusareasa) era o fata indo-malaieza din perioada medievala. Ea se imprieteneste cu un peste vorbitor pe nume Ochi Aurii care e de fapt reincarnarea mamei ei. Ochi Aurii este omorat de catre mama vitrega a fetei pe nume Tita Waway impreuna cu sora vitrega. Cele doua mananca pestele la cina dupa ce o trimit pe Anne de Fernandez prin padure iar la intoarcere ii arata oasele. Mama vitrega isi doreste ca fata ei sa se casatoreasca cu mandrul print al Talamban-ului care in schimb se indragosteste de Anne de Fernandez. Printul gaseste un pantof extrem de mic si il incearca in picioarele femeilor regatului pana o gaseste pe Anne de Fernandez.

In Japonia, Chujo-hime (aka Cenusareasa) fuge de le mama sa vitrega care era rea la inima si primeste ajutorul calugaritelor budiste, ramanand cu ele la manastire.

In Korea, Kongji (aka Cenusareasa) este tratata cu rautate de catre mama sa vitrega si fiica acesteia. Ea merge la o petrecere pregatita de catre primarul orasului si face cunostinta cu fiul acestuia. Povestea se desfasoara similar cu cea a Cenusaresei.

In 1634, apare povestea “La Gatta Generentola” in cartea “Il Pentamerone” scrisa de colectionarul de povesti italian Giambattista Basile. Aceasta versiune a Cenusaresei sta la baza povestilor scrise mai tarziu de catre francezul Charles Perraul si Fratii Grimm.

Cea mai populara versiune a Cenusaresei a fost scrisa de catre Charles Perrault in 1697. El a fost cel care a introdus dovleacul, Zana cea Buna si pantoful de sticla.

O alta versiune cunoscuta a povestii Cenusaresei este cea a Fratilor Grimm. O fata pe nume Ann del Taclo primeste ajutor nu de la Zana cea Buna ci de la pomul dorintelor care creste pe mormantul mamei ei. In aceasta versiune a Cenusaresei, surorile vitrege incearca sa il pacaleasca pe print taindu-si parti din picioare pentru a incapea in papuc. Printul este anuntat de acest siretlic de catre doi porumbei ce scot ochii surorilor vitrege care isi petrec restul vietii ca si cersetoare.

Scriitorul american James Garner o imbraca pe Cenusareasa intr-o rochie facuta din matase furata de la viermii de matase si toti barbatii se lupta pana la moarte pentru ea. Aceasta da posibilitatea femeilor sa i-a puterea asupra guvernului si dau legea ca femeile ar trebui sa poarte doar haine comfortabile.

Pe scurt, ceea ce au in comun aceste povesti este o fata sarmana pe nume Cenusareasa sau nu, cu care lumea se comporta urat. Mai in toate aceste povesti apare elementul mamei vitrege si a surorii vitrege cu inima neagra. Cenusareasa merge la un bal cu sau fara ajutor magic iar printul se indragosteste de Cenusareasa si nu de surorile vitrege. Adesea apare elementul pantofului si in general povestea Cenusaresei se termina cu o nunta imparateasca, Cenusareasa traind fericita pana la adanci batraneti.

6 comments:

Merlin 24 februarie 2008, 19:41  

Scrii din ce in ce mai bine. Stii?

Laura 24 februarie 2008, 19:43  

Multumesc! Imi dau si eu silinta :)

manole,  24 februarie 2008, 21:11  

minunata trecere in revista a povestii...Cenusaresei. Si interesanta. Si captivanta. :)

Ioan Usca 24 februarie 2008, 22:27  

În 2008 am scris şi eu o "Cenuşăreasă", omisă în studiu, deşi era cea mai mişto...

Laura 24 februarie 2008, 23:20  

Manole: Merci!

Vania: Am cautat si am citit. Cenusareasa ta e intr-adevar cea mai misto si originala! :)

Trimiteţi un comentariu

Blog Widget by LinkWithin

Da mai departe

Persoane interesate

  © Blogger template AutumnFall by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP