Descoperindu-ma

de Laura Iancu

Petale rosii,
Strigate razboinice si ceai,
Oh, vin la mine,
Nu! Stai departe!
Te vreau cand nu te vreau
Si nu te vreau cand te doresc
Si strig si plang si ma zbat,
Imi spulber in petale viata
Si in mii de cioburi te gasesc
Si vreau sa fug si fug
Si ma opresc.
Vaza de flori, fara flori,
Gradina cu frunze uscate in toamna,
Te regasesc in mine si te nasti
Si plangi si ma vrei
Si nu te vreau si te vreau
Si te urasc si te iubesc
Si nu ma cunosc cand te cunosc
Dar tu imi dai puterea de-a-ntelege
Si atunci stiu... si sunt.

6 comments:

omu' 15 ianuarie 2008, 23:23  

Frumos descrii nelinistile !
Eul cand e demon , cand e inger !

Laura 16 ianuarie 2008, 10:47  

Multumesc mult! Ma bucur ca iti place! :)

un om intre oameni,  16 ianuarie 2008, 12:36  

romantism la maxim... mi-a placut blogul tau, am trecut razant prin el. Mai revin!

Laura 16 ianuarie 2008, 17:39  

:) Te astept cu placere!

Liana C,  25 ianuarie 2009, 11:52  

Mi-a placut ce-am citit aici. Voi reveni cu placere.

Brack 22 mai 2009, 14:42  

Îmi placi când nu-mi placi,
Dar nu-mi placi când îmi placi.
Oare de ce ne plac complicaţiile? Ne pune spiritul şi inteligenţa la muncă? Sau poate avem o satisfacţie secretă?... ca un matematician care tocmai a descoperit triunghiul...Bermudelor.

Trimiteți un comentariu

Blog Widget by LinkWithin
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Persoane interesate

  © Blogger template AutumnFall by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP